Voyager 1: Mesagerul tăcut al omenirii, revenit în activitate după patru decenii

Sonda Voyager 1, pionierul omenirii în spațiul interstelar, a surprins din nou comunitatea științifică. În luna octombrie 2024, NASA a pierdut temporar contactul cu acest avanpost tehnologic care se află la aproape 25 de miliarde de kilometri de Pământ. Deși evenimentele de acest tip nu sunt neobișnuite la o astfel de distanță, revenirea semnalului a fost marcată de o surpriză majoră: Voyager 1 activase un instrument nefolosit din 1981. Incidentul scoate la iveală atât reziliența acestei sonde, cât și provocările întâmpinate în gestionarea unei tehnologii vechi de aproape cinci decenii.

Problemele au început pe 16 octombrie, când NASA a transmis o comandă aparent banală pentru a activa unul dintre încălzitoarele sondei. Acesta este un proces esențial pentru menținerea funcționării sistemelor la temperaturi optime în frigul extrem al spațiului interstelar. Însă, de această dată, Voyager 1 nu a răspuns. Datorită distanței uriașe, în care un semnal trimis și primit călătorește aproape 46 de ore, problema a fost observată abia două zile mai târziu.

Pe 18 octombrie, sonda nu a răspuns la apelul său programat, iar Deep Space Network (DSN), rețeaua globală de antene care monitorizează navele spațiale, a detectat semnalul emis de Voyager 1 pe o frecvență diferită. Se pare că încercarea de a activa încălzitorul a declanșat sistemul de protecție al sondei, conceput să conserve energia în cazul în care un instrument consumă prea mult. Ca urmare, transmițătorul principal pe banda X, folosit pentru comunicațiile cu Pământul, a fost dezactivat automat, iar rata de transmisie a datelor a fost redusă.

Deși inginerii DSN au reușit să restabilească temporar conexiunea, situația s-a complicat. Transmițătorul pe banda X s-a dezactivat complet, iar Voyager 1 a trecut automat la transmițătorul pe banda S. Acest transmițător, folosit ultima dată în 1981, consumă mai puțină energie, dar semnalul emis este mult mai slab. Într-o demonstrație de ingeniozitate tehnologică, echipa NASA a reușit să recupereze semnalul acestuia pe 22 octombrie, după eforturi susținute.

Problema rămâne însă departe de a fi rezolvată complet. NASA a evitat să reactiveze transmițătorul pe banda X până când cauza exactă a defectului va fi identificată. Cu toate acestea, faptul că sonda poate funcționa folosind instrumente vechi de peste 40 de ani este o dovadă a robusteții și proiectării sale ingenioase. Voyager 1, lansată în 1977, a fost construită pentru o misiune inițială de patru ani, însă a depășit toate așteptările, continuând să furnizeze date dincolo de granițele sistemului solar.

Acest incident reamintește de provocările tot mai mari pe care le aduce menținerea în funcțiune a sondelor Voyager, care explorează o regiune unică a spațiului — mediul interstelar. Pe măsură ce sondele îmbătrânesc, problemele tehnice devin tot mai frecvente. În 2022, Voyager 1 a transmis date telemetrice incoerente timp de câteva luni, problema fiind identificată ulterior într-un cip de memorie defect. Între noiembrie 2023 și iunie 2024, datele au fost complet corupte, un semnal clar al degradării componentelor.

Cu toate acestea, Voyager 1 și sora sa, Voyager 2, continuă să furnizeze informații neprețuite despre spațiul interstelar. Măsurătorile câmpurilor magnetice, particulele energetice și datele despre plasma interstelară sunt esențiale pentru înțelegerea limitelor sistemului nostru solar și a tranziției către spațiul interstelar. Voyager 1 se află acum într-o zonă complet dincolo de influența heliosferei, regiunea dominată de vântul solar, și explorează medii pe care nicio altă misiune nu le-a atins.

Din păcate, timpul rămas pentru aceste explorări este limitat. Resursele de energie ale sondelor Voyager se diminuează constant, iar specialiștii NASA estimează că până în 2025 sondele nu vor mai putea susține funcționarea instrumentelor științifice. Până în 2036, distanța va deveni atât de mare încât contactul cu ele va fi imposibil, marcând sfârșitul oficial al uneia dintre cele mai impresionante aventuri spațiale din istoria omenirii.

După pierderea contactului, Voyager 1 și Voyager 2 vor continua să călătorească prin spațiu timp de eoni, purtând cu ele mesajul Pământului în forma Discursului de Aur. Aceste „ambasadoare tăcute” ale umanității vor trece la mai puțin de doi ani-lumină de stelele vecine în următorii 40.000 de ani, iar în cele din urmă, vor ieși din Norul Oort, o regiune înghețată care înconjoară sistemul nostru solar. Destinul lor este să rătăcească prin vastitatea cosmosului, simboluri ale curajului și ingeniozității umane, purtând poveștile unei specii care a îndrăznit să viseze dincolo de granițele sale.