Tuberculoza revine în prim-planul problemelor de sănătate publică

Tuberculoza a redevenit principala cauză a deceselor provocate de bolile infecțioase la nivel global, depășind COVID-19, conform unui raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Această schimbare alarmantă a fost anticipată de specialiști, care subliniază impactul pe care pandemia l-a avut asupra diagnosticării și tratamentului acestei boli. Pneumologul Beatrice Mahler explică detalii esențiale despre situația actuală a tuberculozei și provocările cu care se confruntă sistemele de sănătate.

În 2023, aproximativ 8,2 milioane de persoane au fost diagnosticate cu tuberculoză pentru prima dată, ceea ce reprezintă cel mai mare număr înregistrat din 1995, când OMS a început monitorizarea acestei boli. Spre comparație, în 2022, cifra a fost de 7,5 milioane. Deși numărul de decese asociate tuberculozei a scăzut la 1,25 milioane în 2023, de la 1,32 milioane în 2022, aceste statisticii au fost suficiente pentru a plasa tuberculoza din nou în fruntea listei cauzelor de deces din cauza bolilor infecțioase.

„Trebuie să plecăm de la faptul că în pandemie rata de diagnostic a scăzut foarte mult”, afirmă dr. Beatrice Mahler, manager al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. În România, au fost raportate peste 9.500 de cazuri de tuberculoză în 2023, o creștere semnificativă față de anii anteriori. Rata de incidență a ajuns la 48 cazuri la 100.000 de locuitori, comparativ cu 46,3 în 2022 și 39,7 în 2021. Totuși, specialiștii consideră că aceste cifre trebuie corelate cu scăderea drastică a diagnosticării din timpul pandemiei.

„Este un trend ascendent, dar trebuie să ținem cont de faptul că în timpul pandemiei, rata de diagnostic a scăzut semnificativ la nivel global”, continuă dr. Mahler. Ea subliniază că, deși există o creștere a cazurilor, aceasta nu a atins încă nivelurile din 2019. „Așadar, nu ar trebui să intrăm în panică. E bine că diagnosticăm”, adaugă pneumologul.

În plus, dr. Mahler menționează progresele recente în tratamentul tuberculozei multidrog-rezistente (MDR). Începând din acest an, România are acces la schemele scurte de tratament care reduc perioada de vindecare de la aproximativ doi ani la sub un an. Această evoluție este crucială pentru pacienți, deoarece noile tratamente nu doar că accelerează procesul de vindecare, dar contribuie și la reducerea mortalității.

Cu toate acestea, se confruntă încă cu multe cazuri de tuberculoză în formă extensivă, pacienți care se prezintă tardiv la medic și care pot infecta și pe cei din jur, inclusiv copii. „Este esențial ca acești pacienți să fie diagnosticați și tratați cât mai repede posibil”, subliniază dr. Mahler.

Creșterea numărului de îmbolnăviri era anticipată de specialiști, care prevăd că va mai dura până când se vor înregistra din nou scăderi semnificative. „Ne așteptăm să continuăm cu o creștere a numărului de cazuri. Această tendință se va menține și în 2024”, avertizează pneumologul. Mulți oameni rămân purtători ai bacilului Koch, dar nu dezvoltă boala imediat, ceea ce complică situația. Infecția poate deveni activă în momente de scădere a imunității, cum ar fi în cazul unor boli autoimune sau a altor afecțiuni cronice.

De asemenea, creșterea cazurilor de tuberculoză multidrog-rezistentă este o preocupare, dar, conform medicului, România se află sub nivelul altor țări din regiune, precum Moldova sau Ucraina. Este esențial ca pacienții să finalizeze întregul tratament pentru tuberculoza sensibilă, deoarece abandonarea tratamentului poate duce la dezvoltarea rezistenței.

„Dacă pacienții urmează schema completă de tratament, șansele de a dezvolta rezistență sunt mult reduse”, explică dr. Mahler. Aceasta subliniază că tuberculoza sensibilă necesită un tratament de șase luni, iar în cazurile de recidivă, perioada de tratament se extinde la opt luni.

În ceea ce privește complianța pacienților, dr. Mahler subliniază dificultățile întâmpinate de anumite categorii de persoane, inclusiv cei care necesită suport social suplimentar și utilizatorii de droguri. „Pentru aceste grupuri, este necesară o abordare multidisciplinară care să includă nu doar tratamentul tuberculostatic, ci și suport pentru dependență”, afirmă ea.

„Am angajat un psihiatru la Institutul „Marius Nasta”, dar este nevoie de mai mult. Este crucial să creăm centre dedicate unde acești pacienți să primească nu doar tratament pentru tuberculoză, ci și ajutor pentru a renunța la droguri și suport din partea altor specialiști”, conchide dr. Mahler, atrăgând atenția asupra nevoii urgente de a aborda această problemă complexă și interconectată.