Singurătatea și coșmarurile: o legătură surprinzătoare

Recent, o echipă de cercetători din SUA a descoperit că singurătatea nu este doar o problemă legată de sănătatea fizică și mentală în timpul zilei, ci poate influența și calitatea somnului, provocând coșmaruri. Studiul a arătat că sentimentul de izolare socială poate duce la o frecvență și intensitate mai mare a viselor neplăcute, iar stresul suplimentar generat de lipsa relațiilor interumane joacă un rol crucial în acest fenomen.

Cercetătorii au observat că somnul perturbat este adesea asociat cu coșmaruri, care sunt descrise ca vise vii și adesea înfricoșătoare, ce pot întrerupe somnul necesar pentru recuperare. Ei au explicat: „O caracteristică a somnului perturbat pe care cercetătorii încep să o investigheze în legătură cu singurătatea este frecvența și intensitatea coșmarurilor.” În ciuda existenței unor studii care au documentat corelații între singurătate și coșmaruri, există puține informații despre mecanismele ce explică aceste asociații.

Pentru a aduce claritate asupra acestei legături, echipa a reanalizat datele unui studiu anterior, în care 827 de participanți adulți din SUA și-au raportat nivelul de singurătate și frecvența coșmarurilor. Rezultatele au arătat că persoanele care se simțeau mai singure experimentau un număr mai mare de coșmaruri, iar stresul a fost identificat ca un factor mediatori.

Într-o etapă ulterioară, cercetătorii au colectat date noi de la 782 de participanți adulți din SUA, care au răspuns din nou la întrebări legate de sentimentele de singurătate și stres, dar și despre coșmaruri. Aceste noi înregistrări au relevat faptul că singurătatea influențează atât intensitatea, cât și frecvența coșmarurilor, ceea ce nu fusese măsurat anterior în studiile anterioare.

Deși nu este stabilit un raport de cauzalitate direct, cercetătorii sugerează că această legătură ar putea fi explicată printr-o teorie evoluționistă, conform căreia singurătatea servește ca un semnal de avertizare pentru organism atunci când lipsesc resursele esențiale, cum ar fi sprijinul social. Colin Hessem, cercetător în domeniul comunicării la Universitatea de Stat din Oregon, afirmă: „Relațiile interumane reprezintă în mare măsură o nevoie umană esențială. Atunci când nevoia oamenilor de relații puternice nu este satisfăcută, ei suferă fizic, mental și social.”

Această teorie sugerează că, la fel cum senzația de foame sau oboseală indică o insuficiență în calorii sau somn, singurătatea a evoluat pentru a alerta indivizii atunci când nevoile lor de interacțiune socială nu sunt împlinite. Cercetătorii cred că, în esență, am evoluat pentru a deveni mai stresați și mai alerti în momentele de singurătate, reacții care ne îndeamnă să căutăm companie, dar care pot provoca, de asemenea, epuizare și coșmaruri.

Singurătatea a fost corelată în numeroase studii cu calitatea slabă a somnului, iar aceste noi descoperiri sugerează că lipsa interacțiunilor sociale nu afectează doar conștiința noastră în timpul zilei, ci și starea noastră mentală în timpul somnului. Echipa de cercetători își propune să exploreze în continuare dacă coșmarurile sunt într-adevăr influențate de singurătate și care ar putea fi cele mai eficiente tratamente pentru a aborda această problemă, având în vedere impactul semnificativ asupra calității somnului.