Poluarea cu plastic și impactul său asupra sistemului global

Poluarea cu plastic nu mai poate fi considerată doar o problemă legată de deșeurile de plastic sau de acumulările în gropile de gunoi, așa cum se obișnuia în trecut. O analiză recentă evidențiază faptul că plasticul modifică fundamental procesele care reglează întregul sistem al Pământului, exacerbând multiplele crize ecologice cu care se confruntă planeta. În mod particular, plasticul agravează schimbările climatice, pierderea biodiversității, acidificarea oceanelor și suprasolicitarea resurselor de apă și terenuri, având un impact semnificativ asupra întregii ecologii globale. Studiile arată că aceste efecte nu pot fi ignorate și că poluarea cu plastic trebuie privită într-un context mult mai larg decât simpla problemă a deșeurilor vizibile.

În 2022, producția globală de plastic a atins un nivel alarmant, depășind 506 milioane de tone. Cu toate acestea, doar 9% din această cantitate a fost reciclată, iar restul de 91% a fost ars, depozitat în gropi de gunoi sau a fost eliberat direct în mediul înconjurător. Aceasta a dus la o infiltrare constantă a plasticului în natură, iar microplasticele, particule de plastic extrem de mici, au ajuns aproape peste tot – de la vârful Everestului până la Groapa Marianelor, cel mai adânc punct al Pământului. Aceasta reprezintă o amenințare deosebită, întrucât microplasticele sunt acum omniprezente, afectând ecosistemele și organismele care le populează.

Patricia Villarrubia-Gómez, autoarea principală a studiului de la Stockholm Resilience Centre, subliniază necesitatea abordării complete a problemei poluării cu plastic. „Este necesar să considerăm întregul ciclu de viață al plasticului, începând cu extracția combustibililor fosili și producția polimerilor primari de plastic,” afirmă ea, evidențiind astfel faptul că plasticul nu reprezintă doar un deșeu generat de utilizatorii finali, ci un produs cu efecte ecologice și economice pe întreaga sa traiectorie de viață. Din extracția materiilor prime și până la utilizarea finală și eliminarea sa, plasticul are un impact semnificativ asupra mediului și, implicit, asupra sănătății umane.

Deși mulți consideră plasticul ca fiind un material inert, util în protejarea produselor sau în facilitarea unor aspecte ale vieții de zi cu zi, realitatea este cu totul diferită. Echipa de cercetători a demonstrat că plasticul conține mii de substanțe chimice, dintre care multe sunt extrem de dăunătoare pentru ecosisteme și pentru sănătatea umană. Unele dintre aceste substanțe sunt perturbatori endocrini, iar altele au efecte toxice care pot afecta atât organismele de pe uscat, cât și viața marină. „Plasticele sunt văzute ca produse inerte care protejează bunurile preferate sau ne fac viața mai ușoară, ușor de eliminat ca deșeuri. Dar realitatea este diferită. Plasticele conțin mii de substanțe chimice, multe dintre ele, precum perturbatorii endocrini, fiind toxice și dăunătoare pentru ecosisteme și sănătatea umană,” explică Villarrubia-Gómez.

Aceste substanțe chimice pot pătrunde în soluri, ape și aer, provocând daune pe termen lung. Mai mult, plasticul contribuie la intensificarea unor probleme globale deja grave, cum ar fi schimbările climatice. Poluarea cu plastic este strâns legată de creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, fiind adesea rezultatul proceselor industriale care implică arderea plasticului sau producția acestuia din surse fosile. De asemenea, microplasticele sunt ingerate de animale marine și terestre, afectând biodiversitatea și perturbând lanțurile trofice. Astfel, impactul poluării cu plastic se reflectă în sănătatea planetei pe multiple nivele, modificând fundamental echilibrele ecologice și punând în pericol viața pe Pământ.

Astfel, autorii studiului îndeamnă autoritățile internaționale, în special delegații ONU, să abordeze poluarea cu plastic într-un mod holistic, care să includă întregul ciclu de viață al acestui material, de la extracția materiilor prime la eliminarea finală a deșeurilor. Dacă nu se iau măsuri urgente și eficiente, poluarea cu plastic va continua să aibă un efect devastator asupra sistemelor naturale, iar resursele planetei vor fi și mai mult afectate de prezența acestui material persistent.