O descoperire fosilă oferă noi perspective asupra dietei pterozaurilor

Pterosaurii, acele reptile zburătoare gigantice care au dominat cerul în timpul erei dinozaurilor, continuă să fascineze cercetătorii. Cu toate că aceste creaturi au zburat timp de milioane de ani, rămân multe întrebări cu privire la dieta lor, în special ce tipuri de hrană consumau. O descoperire recentă din Germania a adus noi lămuriri în acest sens. Două fosile de pterozaur, datând de aproximativ 182 de milioane de ani, din genurile Dorygnathus și Campylognathoides, au fost descoperite în regiunea Posidonia Shale, situată în sud-vestul Germaniei.

Ceea ce face aceste fosile deosebite este prezența conținutului stomacului lor, un fenomen extrem de rar în registrul fosil. De obicei, părțile moi, cum ar fi organele interne și resturile alimentare, se descompun rapid după moarte. Însă, condițiile favorabile din șistul Posidonia au permis o conservare excepțională. Fundul marin, sărac în oxigen, și depozitele de nămol fin au împiedicat descompunerea rapidă, permițând cercetătorilor să descopere aceste rămășițe prețioase. Șisturile Posidonia sunt renumite pentru diversitatea și calitatea fosilelor lor, care includ și resturi ale altor animale marine preistorice, cum ar fi ihtiozaurii și plesiozaurii. Astfel, această descoperire oferă o perspectivă detaliată asupra ecosistemului din perioada jurasică, cu 182 de milioane de ani în urmă.

Pterozaurii sunt adesea comparați cu păsările marine moderne, datorită abilității lor de a zbura și de a se hrăni cu pradă acvatică. Studiile efectuate asupra fosilelor au confirmat că aceste reptile zburătoare aveau obiceiuri alimentare variate, adaptate mediului în care trăiau. Dr. Samuel Cooper, de la Muzeul Național de Istorie Naturală din Stuttgart, a realizat analize care au arătat că Dorygnathus se hrănea în principal cu pește, prinderea acestuia făcându-se probabil prin zbor deasupra apei. Oasele mici de pește găsite în stomacul său fosilizat constituie dovada directă a acestui comportament alimentar.

În contrast, pterozaurul Campylognathoides, de dimensiuni similare, avea o dietă diferită, axată pe prăzi mai mari, precum calmarul. Această diversitate în obiceiurile alimentare demonstrează că cele două specii nu concurau pentru resursele alimentare, fiecare având o specializare adaptată la captura diferitelor tipuri de pradă. Această coexistență fără conflicte între cele două specii sugerează un ecosistem mai complex decât s-ar fi anticipat.

Descoperirea a fost prezentată într-un articol publicat în Journal of Vertebrate Paleontology, aducând o contribuție semnificativă la înțelegerea interacțiunilor dintre aceste specii în mediul lor. Prezența a două pterozauri diferiți, cu obiceiuri alimentare distincte, subliniază complexitatea ecosistemului de acum 182 de milioane de ani. Fosilele fac acum parte din colecția Muzeului Național de Istorie Naturală din Stuttgart, iar una dintre ele, Campylognathoides, este expusă publicului ca parte a unei expoziții permanente. Aceasta reprezintă o oportunitate rară pentru vizitatori de a observa de aproape urmele unei mese care datează dintr-o epocă îndepărtată, oferind o fereastră fascinantă către viața preistorică.