Microbii intestinali și legătura lor esențială cu răspunsul organismului la stres

Un studiu recent, realizat de cercetătorii de la University College Cork și APC Microbiome Ireland, aduce dovezi clare despre modul în care microbiomul intestinal influențează semnificativ reacțiile organismului la stres. Publicat în prestigioasa revistă *Cell Metabolism*, acest studiu subliniază nu doar importanța microbiotei intestinale, dar și conexiunea sa esențială cu ritmurile circadiene ale hormonilor de stres, ceea ce poate duce la dezvoltarea unor noi strategii terapeutice pentru gestionarea stresului și a problemelor de sănătate mintală. Stresul, anxietatea și depresia sunt adesea corelate cu dezechilibrele în aceste ritmuri circadiene, iar aceste descoperiri pot deschide drumul pentru intervenții inovative care să ajute persoanele care se confruntă cu aceste condiții.

Cercetătorii au demonstrat că microbiota intestinală are un rol esențial în reglarea răspunsurilor hormonale la stres, într-un mod care depinde de momentul zilei. Aceasta influențează în mod direct axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA), sistemul principal de răspuns al organismului la stres. Mai mult, studiul arată că atunci când microbiota intestinală este perturbată sau epuizată, de exemplu din cauza unor diete nesănătoase sau a unor afecțiuni medicale, poate apărea o hiperactivare a axei HPA. Acest lucru afectează felul în care organismul reacționează la stres pe parcursul zilei, ceea ce poate contribui la o sensibilitate crescută în fața factorilor de stres.

O descoperire remarcabilă a studiului a fost identificarea unei tulpini bacteriene specifice, *Limosilactobacillus reuteri* (L. reuteri), care joacă un rol crucial în reglarea răspunsului la stres. Această tulpină bacteriană este responsabilă pentru modularea secreției de glucocorticoizi, hormoni esențiali în gestionarea stresului. Astfel, *L. reuteri* influențează modul în care răspunsul la stres variază pe parcursul zilei. Descoperirea sugerează că manipularea microbiotei intestinale, prin administrarea de probiotice sau alte intervenții, ar putea deveni o abordare terapeutică promițătoare pentru gestionarea stresului și tratarea tulburărilor legate de acesta, precum anxietatea sau depresia.

Pe lângă aceasta, cercetătorii subliniază că stilul de viață modern, cu program neregulat de somn și niveluri ridicate de stres, perturbă ritmurile circadiene naturale ale organismului și influențează negativ microbiota intestinală. Aceasta poate contribui la o gestionare defectuoasă a stresului, făcând organismul mai vulnerabil în fața acestuia. În contextul în care multe persoane trăiesc în medii de viață stresante, cu un ritm alert și provocări constante, menținerea unui microbiom intestinal echilibrat devine mai importantă ca niciodată. Aceasta ar putea fi cheia pentru o reacție mai eficientă la stres și pentru prevenirea unor probleme de sănătate mintală asociate.

Aceste descoperiri deschid noi perspective pentru tratamentele bazate pe microbi, mai ales în ceea ce privește sănătatea mintală. Psihobioticele, adică probioticele destinate să influențeze pozitiv microbiota intestinală pentru a îmbunătăți starea psihică, ar putea deveni o metodă eficientă de tratament pentru anxietate și depresie. Cercetătorii speră ca acest studiu să contribuie la dezvoltarea unor intervenții care să regleze răspunsul la stres prin manipularea microbiotei intestinale. Astfel, printr-o abordare nouă și mai subtilă, ar putea fi îmbunătățită sănătatea mintală a persoanelor care se confruntă cu aceste condiții.

Profesorul John Cryan, cercetătorul principal al studiului, a subliniat importanța acestor descoperiri, afirmând: „Microbiomul intestinal nu reglează doar digestia și metabolismul; acesta joacă un rol esențial în modul în care reacționăm la stres, iar această reglementare urmează un ritm circadian precis”. Aceste cuvinte pun în evidență complexitatea interacțiunii dintre microbiota intestinală și sistemele hormonale ale corpului, iar studiul semnifică un pas important în înțelegerea modului în care microbiomul ne influențează starea de bine mentală.

În concluzie, cercetările viitoare ar putea să aprofundeze și mai mult această relație complexă dintre microbiom și sănătatea mintală, deschizând astfel calea pentru terapii inovative care să sprijine tratamentele pentru tulburările legate de stres. Abordările bazate pe microbiota intestinală ar putea să devină o componentă esențială a medicinii viitorului, ajutând la prevenirea și tratarea problemelor de sănătate mentală într-un mod cu totul diferit față de tratamentele tradiționale.