Legătura Surprinzătoare dintre Ora de Culcare și Sănătatea Intestinală

Un studiu recent realizat de cercetători de la Departamentul de Reabilitare Pediatrică din China a evidențiat diferențe notabile între sănătatea intestinelor copiilor care se culcă devreme și a celor care rămân treji până târziu. Conform acestui studiu, copiii care adorm devreme au o diversitate microbiană mai mare în flora intestinală, ceea ce este un indicator al sănătății intestinale. Bacteriile benefice, cum ar fi Akkermansia muciniphila, au fost identificate în cantități mai mari la copiii care urmează un program de somn mai regulat.

Aceste bacterii sunt recunoscute pentru contribuția lor la sănătatea intestinelor și au fost asociate cu funcții cognitive sănătoase. Studiile anterioare au demonstrat deja că un somn adecvat îmbunătățește performanța academică și contribuie la creșterea fizică, fiind, de asemenea, corelat cu un indice de masă corporală (IMC) mai sănătos. Cercetarea actuală, publicată în jurnalul *Scientific Reports*, a investigat în mod special relația dintre tiparele de somn ale copiilor și microbiota intestinală, analizând genomul din mostre de fecale de la 88 de copii sănătoși cu vârste cuprinse între 2 și 14 ani.

Cercetătorii au împărțit participanții în două grupuri, în funcție de ora de culcare: cei care adorm înainte de ora 21:30 și cei care se culcă după această oră. Pe parcursul a două săptămâni, au fost înregistrate diverse date legate de somn, inclusiv ora la care adorm, trezirile nocturne, eficiența somnului și calitatea acestuia. Analiza genomică a relevat că cei care se culcau devreme aveau o abundență mai mare de anumite bacterii intestinale benefice, cum ar fi Akkermansia muciniphila, care era semnificativ mai prezentă în rândul copiilor cu program de culcare devreme. Alte bacterii benefice identificate în acest grup au fost Holdemania filiformis, Firmicutes bacterium CAG-95, Streptococcus sp. A12, Weissella confusa, Clostridium sp. CAG-253, Alistipes finegoldii și Eubacterium siraeum, iar nivelurile de ciuperci CAG-83 erau, de asemenea, mai ridicate.

La nivel de filum și gen, cercetătorii au observat o abundență mai mare de Verrucomicrobia, Akkermansia, Holdemania și Firmicutes neclasificate la copiii care adormeau mai devreme. O corelație interesantă a fost identificată între parametrii somnului și speciile microbiene: Akkermansia muciniphila și Alistipes finegoldii au fost corelate pozitiv cu timpul necesar pentru a adormi, în timp ce Clostridium sp. CAG-253 a arătat o corelație negativă cu întârzierea adormirii. De asemenea, Alistipes finegoldii a fost asociat pozitiv cu durata totală a somnului, dar corelat negativ cu frecvența viselor și eficiența somnului. Aceste observații sugerează o legătură complexă între sănătatea intestinală și tiparele de somn.

Studiul a arătat, de asemenea, o activitate metabolică crescută în metabolismul aminoacizilor și în reglarea neurotransmițătorilor la copiii care se culcau devreme. Aceste procese sunt esențiale pentru funcția și dezvoltarea creierului, sugerând o posibilă interdependență între sănătatea intestinelor și capacitățile cognitive.

Cercetătorii au concluzionat că aceste diferențe în diversitatea speciilor și în căile metabolice indică faptul că tiparele de somn influențează semnificativ microbiota intestinală. Această descoperire ar putea deschide noi direcții în dezvoltarea unor intervenții farmacologice menite să abordeze tulburările de somn la copii. Deși studiul s-a concentrat pe modul în care somnul afectează microbiomul, este posibil ca și microbiomul să influențeze tiparele de somn.

Această cercetare oferă o bază solidă pentru investigații suplimentare, având potențialul de a determina mecanismele cauzale care leagă somnul, sănătatea intestinală și funcția cognitivă.