IQ-ul din liceu și consumul de alcool: O legătură surprinzătoare

Un studiu recent sugerează că IQ-ul obținut în liceu ar putea fi un indicator neobișnuit al consumului de alcool în viața adultă. Deși cercetătorii nu au reușit încă să descifreze pe deplin motivele acestei corelații, datele arată că un scor IQ mai ridicat în timpul liceului, în special în primul an, este asociat cu o probabilitate mai mare de a consuma alcool regulat la maturitate. Studiul a fost realizat pe un eșantion predominant masculin și feminin din Statele Unite, și a arătat că, pe măsură ce scorul IQ crește, crește și șansa ca persoana respectivă să devină un consumator de alcool la vârsta adultă. Totuși, nu s-a putut prezice dacă acest consum va fi moderat sau excesiv.

Pentru femei, consumul moderat de alcool a fost definit ca fiind între 1 și 29 de băuturi alcoolice pe lună, în timp ce pentru bărbați, limita a fost între 1 și 59 de băuturi. Orice cantitate depășind aceste limite a fost considerată consum excesiv. Studiul a implicat informații despre sănătate, educație și finanțe de la 6.300 de absolvenți din Wisconsin, care au terminat liceul în 1957.

La 48 de ani după absolvire, participanții au raportat câte băuturi alcoolice au consumat în ultima lună, dar și frecvența cu care au consumat cinci sau mai multe băuturi într-o singură sesiune, incident considerat binge-drinking. Analizând rezultatele, cercetătorii au descoperit că, pentru fiecare creștere de un punct în scorul IQ, probabilitatea de a fi un consumator moderat sau excesiv de alcool crește cu 1,6%. Totuși, cei cu scoruri IQ mai mari au raportat un număr mai mic de episoade de binge-drinking.

Sherwood Brown, psihiatrul de la Centrul Medical UT Southwestern din Texas, explică faptul că aceste rezultate nu înseamnă că IQ-ul din adolescență determină în mod direct comportamentele legate de consumul de alcool. Cu toate acestea, ele sugerează că scorurile IQ sunt corelate cu anumiți factori sociali care influențează obiceiurile de consum de alcool la vârsta mijlocie.

Un alt aspect important evidențiat în studiu este influența factorilor socioeconomici asupra consumului de alcool. Brown și colegii săi au descoperit că venitul gospodăriei are un rol mediatorial parțial în relația dintre IQ și obiceiurile de consum de alcool. Deși nivelul de educație nu părea să influențeze această relație, neurocercetătoarea Jayme Palka de la UT afirmă că venitul explică în parte legătura dintre IQ și consumul de alcool. Studii anterioare au arătat că persoanele cu scoruri IQ mai mari tind să aibă venituri mai mari, iar cercetările au arătat o corelație între veniturile mai mari și un consum mai frecvent de alcool, posibil din cauza accesibilității și normelor sociale asociate cu prestigiul.

Un studiu din 2020 a constatat că cei cu scoruri de inteligență mai mari raportau un consum mai frecvent de alcool la sfârșitul anilor 20, comparativ cu cei cu scoruri mai mici. De asemenea, binge-drinking-ul părea să fie un factor determinant în această asociere. Totuși, noul studiu din SUA sugerează că aceste tendințe ar putea să nu fie valabile pentru femei, având în vedere că consumul excesiv de alcool a fost mai puțin frecvent în rândul femeilor decât al bărbaților. În ambele grupuri, scorurile IQ mai mari au fost asociate cu mai puține episoade de binge-drinking.

Un alt aspect de luat în considerare este compoziția grupului studiat, care a fost majoritar format din indivizi albi, non-hispanici, și în care majoritatea erau femei cu studii superioare. Aceasta ridică întrebări asupra aplicabilității rezultatelor pentru alte populații.

Cercetătorii de la UT subliniază necesitatea unor studii viitoare care să examineze în profunzime legătura dintre IQ și tulburările de consum de alcool, dar și alți factori mediatori care ar putea explica relația dintre cogniție și obiceiurile de consum de alcool.