Ficatul gras: O problemă ascunsă care afectează tot mai multe persoane, de la copii la adulți

Steatoza hepatică, cunoscută și sub denumirea de ficat gras, este astăzi una dintre cele mai frecvente afecțiuni hepatice cronice la nivel global. Această boală, care afectează între 25% și 30% din populația mondială, este strâns legată de stilul de viață modern. Oboseala cronică, alimentația dezechilibrată și sedentarismul sunt principalii factori care contribuie la dezvoltarea acestei afecțiuni, iar semnele sale sunt adesea atât de subtile încât rămân neobservate mult timp.

Ficatul gras apare atunci când acest organ vital, responsabil de peste 500 de funcții esențiale în organism, acumulează un exces de grăsime. Există două tipuri principale de steatoză hepatică. Prima, steatoza hepatică alcoolică, este cauzată de consumul excesiv de alcool și este o problemă bine documentată de-a lungul timpului. A doua formă, mai puțin cunoscută dar tot mai răspândită, este steatoza hepatică non-alcoolică (NAFLD), care afectează în principal persoanele cu obezitate, diabet de tip 2 și alte tulburări metabolice. Această variantă este din ce în ce mai frecventă, atât la adulți cât și la copii, ceea ce atrage atenția specialiștilor din domeniul medical.

Simptomele ficatului gras nu sunt întotdeauna evidente. De fapt, mulți pacienți descoperă această afecțiune întâmplător, în urma unor analize de rutină sau a unei ecografii abdominale. Cele mai frecvente semne includ oboseala cronică, o stare generală de disconfort abdominal sau dureri surde în partea dreaptă a abdomenului. În stadii mai avansate, pacienții pot observa o scădere a poftei de mâncare sau pierderea neintenționată în greutate. Cu toate acestea, simptomele pot lipsi cu desăvârșire, ceea ce face ca boala să fie și mai periculoasă, progresând lent și în tăcere către complicații grave.

Dr. Alexandru Nechifor, specialist în medicină internă, subliniază importanța înțelegerii acestei afecțiuni și a factorilor săi determinanți. „Ficatul gras sau steatoza hepatică a devenit una dintre cele mai frecvente afecțiuni hepatice cronice la nivel global. Această afecțiune afectează între 25% și 30% din populația globală, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă. Boala apare atunci când ficatul acumulează un exces de grăsime și poate fi de două tipuri: steatoza hepatică alcoolică, cauzată de consumul excesiv de alcool, și steatoza hepatică non-alcoolică (NAFLD), care apare în contextul obezității, diabetului și altor afecțiuni metabolice.”

O problemă majoră asociată cu această boală este creșterea alarmantă a numărului de cazuri la copii și adolescenți. Studiile recente arată că aproape 20% dintre copiii obezi suferă de steatoză hepatică non-alcoolică. Acest lucru este îngrijorător, având în vedere faptul că mulți dintre acești tineri au doar câțiva ani de expunere la obiceiuri alimentare nesănătoase și la un stil de viață sedentar. „Cazurile de steatoză hepatică non-alcoolică la copii și adolescenți sunt în creștere, mai ales în rândul celor cu obezitate. Stilul de viață sedentar, alături de consumul ridicat de alimente bogate în zahăr și grăsimi, este principalul responsabil. Un studiu recent a arătat că aproape 20% dintre copiii obezi suferă de această boală, ceea ce este extrem de îngrijorător. Este esențial să intervenim devreme și să promovăm obiceiuri alimentare sănătoase în rândul tinerilor”, precizează dr. Nechifor.

Alimentația modernă, bogată în zaharuri și grăsimi trans, reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea ficatului gras. Consumul frecvent de băuturi îndulcite artificial și alimente procesate contribuie la acumularea grăsimii în ficat, iar acest lucru este valabil atât pentru copii, cât și pentru adulți. Sedentarismul joacă și el un rol important, iar lipsa exercițiilor fizice agravează această problemă. În plus, factori precum fumatul și odihna inadecvată pot accelera progresia bolii.

Din păcate, prevenția este încă insuficient dezvoltată în România. Dr. Alexandru Nechifor atrage atenția asupra faptului că mulți pacienți ajung la medic abia în stadii avansate ale bolii, când tratamentul devine mai dificil. Acest lucru evidențiază o lipsă de educație sanitară la nivel național și o nevoie urgentă de campanii de conștientizare și educare. Specialistul consideră că prevenția ar trebui să înceapă din copilărie, chiar de la grădiniță, pentru a forma obiceiuri alimentare și de viață sănătoase.

„De cele mai multe ori, pacienții ajung la medic când boala este deja avansată, iar acest lucru face tratamentul mai dificil. Ar trebui să investim mai mult în educația sanitară, să promovăm un stil de viață sănătos și să realizăm campanii eficiente de conștientizare. Prevenția trebuie să înceapă din copilărie, încă din grădiniță, pentru ca tinerii să înțeleagă importanța unui stil de viață sănătos”, afirmă dr. Nechifor.

În timp, dacă nu este tratată, steatoza hepatică poate progresa către complicații severe, precum ciroza hepatică sau chiar cancerul hepatic. Aceste afecțiuni au un impact devastator asupra sănătății generale, având în vedere că ficatul este implicat în numeroase procese vitale. Aceasta face ca prevenția și depistarea precoce să fie esențiale. Alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată și controalele medicale periodice reprezintă pilonii unui stil de viață sănătos și ai protejării sănătății ficatului. Dr. Nechifor recomandă, de asemenea, efectuarea periodică a unei ecografii abdominale, o metodă simplă și nedureroasă de a detecta eventualele probleme hepatice în stadii incipiente.