Expunerea zilnică la frig extrem poate îmbunătăți calitatea somnului, conform unui studiu recent

Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Montreal (Canada) și Universitatea din Poitiers (Franța) sugerează că expunerea zilnică la frig extrem, cunoscută sub denumirea de criostimulare, poate îmbunătăți semnificativ calitatea somnului și starea de spirit a tinerilor sănătoși. Studiul, publicat în revista *Cryobiology*, adaugă dovezi suplimentare la utilizarea terapeutică a frigului, o practică cu rădăcini adânci în Grecia antică, dar care rămâne încă subiectul multor întrebări din punct de vedere al eficienței și aplicabilității sale.

Profesoara asociată Emma Dupuy, de la Școala de Kinesiologie și Științe ale Activității Fizice din cadrul Universității din Montreal, a menționat că, deși terapia prin frig este cunoscută din antichitate, „încă nu știm exact ce nivel de frig este necesar pentru a produce beneficii asupra somnului”. Aceste observații subliniază importanța unor studii suplimentare pentru a înțelege mai bine efectele criostimulării asupra sănătății și fiziologiei umane.

Studiul a implicat 20 de participanți tineri, bărbați și femei, cu o vârstă medie de 23 de ani. Aceștia au urmat o serie de ședințe de criostimulare zilnică timp de cinci zile consecutive. Fiecare sesiune a durat cinci minute și a avut loc într-o cameră cu temperaturi extrem de scăzute, de -90°C, unde participanții erau îmbrăcați în lenjerie de corp, șosete, mănuși și o căciulă pentru a-și proteja extremitățile de frigul extrem. Pentru a izola efectele criostimulării asupra somnului, experimentul a fost repetat și fără aplicarea criostimulării, iar rezultatele obținute au fost comparate.

După fiecare sesiune, participanții au continuat activitățile zilnice până la culcare, evitând orice factor care ar putea influența calitatea somnului, precum consumul de alcool sau exercițiile fizice intense. Pentru a măsura impactul criostimulării asupra somnului, aceștia purtau un dispozitiv wireless pentru monitorizarea activității cerebrale și un actigraf de încheietură pentru a urmări tiparele de somn și ritmul cardiac.

Rezultatele studiului au arătat că, în ciuda faptului că o singură sesiune de criostimulare nu era suficientă pentru a îmbunătăți somnul, beneficiile au devenit evidente după cinci sesiuni consecutive. Conform analizei arhitecturii somnului, participanții au prezentat o creștere semnificativă a duratei somnului cu unde lente, care reprezintă cea mai restaurativă fază a somnului. Somnul cu unde lente a crescut cu o medie de 7,3 minute în primele două cicluri de somn după criostimulare, ceea ce sugerează un efect benefic asupra odihnei și recuperării organismului.

Un alt aspect interesant al studiului a fost descoperirea unor diferențe între genuri în ceea ce privește beneficiile criostimulării. Femeile au raportat îmbunătățiri semnificative ale calității somnului, începând cu a treia și a patra noapte de tratament, iar scorul lor privind calitatea somnului a crescut de la 3,4 la 3,9 pe o scală de la 1 la 5. În același timp, anxietatea percepută a scăzut de la 43 la 38. Aceste rezultate sugerează că, deși ambele sexe au beneficiat de criostimulare, femeile ar putea avea un răspuns mai pronunțat, iar acest lucru ar putea implica necesitatea ajustării dozei de frig în funcție de sex, un aspect care necesită cercetări suplimentare.

Dupuy a subliniat că aceste schimbări, deși mici, nu sunt un efect placebo și sunt susținute de dovezi obiective. „Deși acest studiu s-a concentrat pe persoane care, în general, dorm bine, credem că expunerea zilnică la frig extrem ar putea fi deosebit de benefică pentru cei cu probleme de somn”, a spus cercetătoarea. De asemenea, criostimularea ar putea adresa și alte probleme de sănătate, fiind de ajutor sportivilor de elită în procesul de recuperare, dar și persoanelor cu inflamații cronice sau demență ușoară, în special atunci când este utilizată în combinație cu exerciții fizice.

Studiul face parte dintr-un program de cercetare mai larg asupra criostimulării, iar Dupuy și colegii săi au primit finanțare pentru a explora mai departe utilizarea acestei terapii pentru sportivii care se pregătesc pentru Jocurile Olimpice de la Paris din 2024. În plus, cercetătorii sunt pe cale să publice alte lucrări care vor analiza legătura dintre frig și somn, oferind o înțelegere mai completă a impactului criostimulării asupra sănătății.

Deși încă există multe întrebări de explorat, cum ar fi efectele pe termen lung ale criostimulării și mecanismele din spatele efectelor sale, Dupuy este încrezătoare că acest tratament ar putea avea aplicații largi. „Cu aceste date noi încurajatoare, criostimularea ar putea fi adoptată în clinici din domeniul medicinei, kinesiologiei și fizioterapiei”, a concluzionat cercetătoarea. În unele țări, precum Polonia, costul sesiunilor de criostimulare este deja acoperit de asigurările publice de sănătate, ceea ce deschide noi perspective pentru tratamentele alternative și inovative în domeniul sănătății.