Descoperirea fascinantă a creaturilor care pot fuziona pentru a forma un singur organism

Recent, cercetătorii au publicat un raport în prestigioasa revistă Current Biology a Cell Press, în care anunță o descoperire remarcabilă legată de o creatură transparentă asemănătoare meduzei, cunoscută sub numele de Mnemiopsis leidyi, sau „nuca de mare”. Această specie are capacitatea unică de a fuziona, permițând astfel doi indivizi să se transforme rapid într-unul singur, în urma unei răni. Această capacitate de a se uni este însoțită de sincronizarea contracțiilor musculare și de unirea tuburilor digestive, ceea ce le permite să împărtășească hrana.

Kei Jokura, un cercetător de la Universitatea din Exeter, Marea Britanie, și de la National Institutes of Natural Sciences din Okazaki, Japonia, subliniază importanța acestei descoperiri, afirmând: „Descoperirile noastre sugerează că ctenoforii ar putea fi lipsiți de un sistem de alorecogniție, care este capacitatea de a distinge între sine și alții.” De asemenea, Jokura a adăugat că „datele implică faptul că doi indivizi separați își pot uni rapid sistemele nervoase.”

Observațiile care au condus la aceste concluzii au fost realizate de cercetători care au ținut o populație de aceste creaturi într-un bazin cu apă de mare, în laborator. Un individ neobișnuit a fost observat, având două părți dorsale și două structuri senzoriale, cunoscute sub numele de organe apicale, în loc de una. Această observație a generat întrebări cu privire la originea acestui individ neobișnuit.

Pentru a explora această problemă, cercetătorii au îndepărtat lobi parțiali de la alți indivizi și i-au plasat aproape unul de altul, în perechi. Rezultatul a fost surprinzător: în 90% din cazuri, indivizii răniți au fuzionat, supraviețuind timp de cel puțin trei săptămâni. Studiile ulterioare au arătat că, după o singură noapte, cei doi indivizi originali deveneau un singur organism, fără a exista o separare vizibilă între ei. Această reacție a fost observată în momentul în care cercetătorii au împuns un lob, întregul corp fuzionat reacționând cu un răspuns evident, ceea ce sugerează că sistemele lor nervoase erau complet integrate.

Cercetătorii au fost impresionați de rezultatele observațiilor lor, mai ales atunci când Jokura a declarat: „Am fost uimiți să observăm că stimularea mecanică aplicată pe o parte a ctenoforului fuzionat a dus la o contracție musculară sincronizată pe cealaltă parte.” Detaliile studiului au arătat că, în primele ore, ctenopterele fuzionate au avut mișcări spontane, iar după aproximativ două ore, 95% din contracțiile musculare ale animalului fuzionat erau complet sincronizate.

Analiza tractului digestiv al acestor creaturi a relevat și alte aspecte interesante, demonstrând că acesta se fuziona. Atunci când una dintre guri a ingerat creveți de saramură marcați fluorescent, particulele alimentare își găseau drumul prin canalul fuzionat. La final, jeleul pieptene expulza produsele reziduale prin ambele anusuri, deși nu simultan.

Deși aceste descoperiri sunt fascinante, cercetătorii recunosc că rămâne neclar modul în care fuziunea a doi indivizi într-unul singur funcționează ca o strategie de supraviețuire. Ei sugerează că viitoarele studii ar putea ajuta la completarea lacunelor din înțelegerea acestui fenomen, având implicații potențiale pentru cercetarea regenerativă. Această capacitate de a fuziona și de a supraviețui în condiții dificile ar putea oferi noi perspective asupra modului în care organismele complexe se adaptează și evoluează în mediul lor.