Descoperă Beneficiile și Proprietățile Nutritive ale Boabelor de Muștar

Muștarul este adesea asociat cu preparate precum micii, cârnații sau chiftelele, însă boabele de muștar, fie ele întregi, măcinate, zdrobite sau crăpate, oferă mult mai mult decât un simplu condiment. Aceste boabe fac parte din familia cruciferelor, alături de legume binecunoscute precum varza, broccoli și kale, fiind recunoscute nu doar pentru gustul lor înțepător, ci și pentru proprietățile lor medicinale. De altfel, cercetările moderne au început să aducă în prim-plan numeroasele beneficii pe care această plantă le oferă.

Boabele de muștar sunt o sursă bogată de nutrienți esențiali. Acestea conțin minerale precum calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, zinc, mangan și seleniu, iar aportul lor vitaminic nu este mai prejos, incluzând vitaminele C și K, tiamină, riboflavină, vitamina B6 și acid folic. O porție de 20 de grame de boabe de muștar are în jur de 101.6 calorii, 2.44 grame de fibre, 5.22 grame de proteine și 7.24 grame de grăsimi. Această combinație impresionantă de nutrienți face din boabele de muștar un ingredient valoros în alimentația noastră.

Printre numeroasele beneficii pentru sănătate pe care le oferă boabele de muștar se numără proprietățile antimicrobiene. Sinigrina, un ingredient activ din boabele de muștar, este responsabilă pentru gustul lor înțepător. Când sunt digerate, aceste boabe se descompun, formând un compus cunoscut sub numele de izotiocianat de alil (AITC). Studiile au demonstrat că AITC are efecte antimicrobiene puternice, protejând organismul împotriva mai multor tulpini bacteriene. În plus, sinalbina, un alt compus derivat din glucosinolati, a arătat efecte antimicrobiene chiar mai puternice decât sinigrina, inhibând activitatea bacteriilor prin deteriorarea membranei acestora.

De asemenea, boabele de muștar sunt recunoscute pentru efectele lor antioxidante. Compușii fenolici, care se regăsesc în aceste boabe, sunt eficienți în combaterea radicalilor liberi din organism, prevenind astfel efectele dăunătoare ale acestora. Tocoferolii, parte din familia vitaminelor E, contribuie la acest efect antioxidant, având capacitatea de a neutraliza stresul oxidativ. De asemenea, sinigrina ajută la reducerea producției de oxid nitric, un compus adesea asociat cu formarea radicalilor liberi.

Un alt aspect interesant este potențialul anticancerigen al boabelor de muștar. Cercetările sugerează că sinigrina ar putea provoca moartea celulelor canceroase, deși mecanismele exacte ale acestei activități necesită investigații suplimentare. Se crede că efectul inhibitor al sinigrinei se datorează influenței sale asupra unor enzime care protejează ADN-ul de deteriorare, reducând astfel riscul de dezvoltare a cancerului.

Un alt beneficiu semnificativ al boabelor de muștar este capacitatea lor de a accelera procesul de vindecare a rănilor. Studiile au arătat că sinigrina poate îmbunătăți abilitățile de vindecare atunci când este utilizată în combinație cu fitosomi pe bază de lipide. Aceste molecule de grăsime ajută la creșterea eficienței substanțelor vegetale, facilitând absorbția lor.

Mai mult, unele cercetări recente sugerează că boabele de muștar ar putea ajuta la reglementarea nivelului de zahăr din sânge. Un studiu din Filipine a arătat că extractele din boabe de muștar, administrate împreună cu medicamente pentru diabet, pot contribui la scăderea nivelului de zahăr din sânge la persoanele cu diabet de tip 2. Această combinație a avut un efect mai pronunțat asupra eficienței medicamentelor atunci când erau asociate cu extractul de muștar.

În ceea ce privește utilizarea boabelor de muștar în bucătărie, acestea sunt versatile și pot fi incluse în diverse preparate. Boabele de muștar galben sunt frecvent întâlnite în alimentele gata de consum, adesea sub formă de sos. Pe de altă parte, boabele de muștar maro sunt adesea folosite în mâncăruri asiatice, unde contribuie la condimentarea preparatelor. În multe rețete indiene, boabele de muștar sunt încălzite în unt clarificat sau ulei înainte de a fi adăugate ca aromatizare finală.

Boabele de muștar sunt disponibile în mai multe forme, de la cele întregi la cele măcinate, iar muștarul pudră este adesea o combinație de pulbere de muștar măcinată, turmeric și puțină făină de grâu. Aceste boabe au fost utilizate încă din cele mai vechi timpuri, având urme de cultivare pe subcontinentul indian, iar romanii sunt considerați printre primii care le-au folosit în bucătărie.

Cuvântul „muștar” provine din expresia latină „mustum ardens”, care se referea la amestecul de semințe de muștar măcinate cu must. Muștarul Dijon, originar din Franța, este un exemplu clasic al acestui condiment, fiind făcut din semințe de muștar brun și vin alb. Grey Poupon, o marcă renumită de muștar Dijon, a câștigat o reputație deosebită încă din secolul al XIX-lea, devenind sinonim cu bunul gust.

Muștarul galben, emblematic în Statele Unite, este mai puțin iute și adesea folosit în sosuri și marinade. Pe de altă parte, muștarul brun picant, cunoscut și sub numele de „muștar de delicatese”, este popular pentru capacitatea sa de a adăuga savoare la mezeluri. Fiecare tip de muștar, de la cel chinezesc, care este cunoscut pentru intensitatea sa, până la muștarul german, care variază de la dulce la picant, aduce o notă unică în preparate.

Astfel, boabele de muștar nu doar că îmbogățesc mesele cu gustul lor distinct, dar contribuie și la sănătatea noastră prin proprietățile lor nutritive și benefice.