Cum Împarte Creierul Uman Zilele în Capitoluri

Creierul uman are o capacitate fascinantă de a structura experiențele zilnice în capitole distincte, iar acest proces are implicații profunde pentru modul în care percepem și ne amintim evenimentele. Atunci când o persoană intră într-un restaurant, de exemplu, această schimbare de mediu poate semnifica un nou „capitol” al zilei, influențând activitatea creierului într-un mod semnificativ. Dar ce anume determină această împărțire și cum funcționează acest mecanism?

Un studiu recent publicat în jurnalul *Current Biology*, condus de Christopher Baldassano și Alexandra De Soares, a încercat să dezvăluie secretele din spatele acestei structuri cognitive. Cercetătorii au explorat modul în care creierul delimitează evenimentele și cum le organizează în categorii distincte. Se pare că aceste „capitole” nu sunt doar rezultatul unor schimbări majore în mediu, ci și o consecință a priorităților și intereselor individuale ale persoanelor.

Pentru a investiga acest fenomen, echipa a creat un set de 16 narațiuni audio, fiecare dintre ele având loc în medii diferite, cum ar fi un restaurant, un aeroport, un magazin alimentar sau o sală de curs. Fiecare poveste aborda situații sociale variate, de la cereri în căsătorie la despărțiri, oferind o gamă largă de experiențe pentru participanți.

Cercetările au arătat că modul în care creierul împarte zilele în capitole depinde de aspectele relevante pentru individ în acel moment. De exemplu, când participanții ascultau o poveste despre o cerere în căsătorie într-un restaurant, cortexul prefrontal organiza narațiunea în funcție de evenimentele legate de această cerere, culminând cu momentul „da”. Însă, printr-o simplă direcționare a atenției către detaliile legate de comenzile de mâncare, capitolele esențiale ale povestirii s-au schimbat, iar momentele precum comandarea felurilor de mâncare au căpătat o importanță semnificativă.

Baldassano a explicat: „Am vrut să investigăm dacă schimbările bruște ale activității cerebrale sunt cauzate doar de modificări ale mediului. Descoperirile noastre sugerează că, de fapt, creierul organizează activ în mod activ experiențele noastre de viață în fragmente semnificative.” Acest lucru sugerează că nu doar stimulii externi, ci și atenția și perspectivele personale joacă un rol crucial în structurarea memoriei.

Pentru a analiza aceste capitole, cercetătorii au folosit scanări RMN pentru a identifica activitatea cerebrală și au cerut participanților să apese un buton atunci când considerau că o nouă parte a poveștii începe. Aceste metode au arătat că percepția asupra momentelor cheie din narațiune era influențată de detaliile la care participanții au fost instruiți să se concentreze, indiferent de contextul poveștii.

În continuare, echipa de cercetare intenționează să studieze impactul pe care îl au așteptările asupra memoriei pe termen lung. Fiecare participant a fost rugat să relateze tot ce își amintește despre narațiunile ascultate, iar cercetătorii analizează acum modul în care perspectivele adoptate influențează amintirile.

Această cercetare face parte dintr-un efort mai amplu de a construi o teorie despre cum experiențele vieții reale sunt transformate în amintiri structurale. Rezultatele sugerează că cunoștințele și așteptările anterioare sunt esențiale în modul în care funcționează acest sistem cognitiv. Baldassano a descris acest studiu ca fiind un proiect de suflet, care îmbină provocările tehnice cu explorarea semnificației profunde a experiențelor umane.

Astfel, modul în care creierul împarte zilele în capitole ne ajută nu doar să navigăm prin viața cotidiană, ci și să înțelegem mai bine complexitatea proceselor cognitive și a modului în care ne formăm amintirile. Această cercetare oferă nu doar o privire asupra funcționării creierului, ci și o invitație la reflecție asupra modului în care percepem și trăim fiecare zi.