Banii pun sănătatea în pericol. Oamenii bogați se confruntă cu un risc mai mare de cancer

Studiul realizat de Universitatea din Helsinki evidențiază o corelație surprinzătoare între statutul socio-economic și riscul genetic de cancer. Conform cercetării, oamenii bogați prezintă un risc genetic mai mare pentru anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de sân și de prostată, în comparație cu cei din categorii socio-economice mai joase.

Pe de altă parte, persoanele cu situație materială mai precară sunt mai predispuse la alte afecțiuni, cum ar fi diabetul, artrita, depresia, alcoolismul și cancerul pulmonar. Această descoperire sugerează că factorii genetici și socio-economici pot interacționa în moduri complexe în ceea ce privește riscul de îmbolnăvire.

Dr. Fiona Hagenbeek de la Institutul de Medicină Moleculară al universității din Finlanda, coordonatoarea studiului, a subliniat importanța adaptării protocoalelor de screening în funcție de aceste descoperiri. Astfel, femeile cu un risc genetic mai mare pentru cancer mamar și cu un nivel educațional ridicat ar putea beneficia de un screening mai frecvent sau mai devreme decât cele cu un risc mai scăzut.

Studiul s-a bazat pe analiza datelor genomice, nivelurilor socio-economice și istoricului medical al aproximativ 280.000 de finlandezi cu vârste cuprinse între 35 și 80 de ani. Aceasta a fost prima cercetare care a explorat în mod detaliat legătura dintre venitul ridicat și riscul genetic pentru 19 boli diferite.

Cercetătorii au subliniat, de asemenea, necesitatea continuării studiilor pentru a înțelege pe deplin interacțiunile complexe dintre profesii specifice și predispunerea la diverse boli. În plus, ei consideră că astfel de investigații ar trebui să fie extinse și în țările cu venituri mai scăzute, pentru a identifica și aborda nevoile specifice ale diferitelor grupuri socio-economice în gestionarea sănătății.

Aceste concluzii sugerează că, în viitor, personalizarea mai precisă a măsurilor preventive și a tratamentelor ar putea contribui semnificativ la îmbunătățirea sănătății publice și la reducerea disparităților în îngrijirea medicală.