Amprentele Străvechi: O Nouă Lumină asupra Istoriei Omenirii în America

Un studiu publicat în 2021 a adus în prim-plan amprente umane străvechi descoperite în Parcul Național White Sands din New Mexico. Aceste amprente, considerate a fi cele mai vechi urme fosilizate cunoscute ale activității umane în America de Nord, au fost estimate ca având între 23.000 și 21.000 de ani. Cu toate acestea, această estimare nu a fost universal acceptată, în parte din cauza metodei de datare folosite.

Recent, cercetătorii au realizat un nou studiu în care au aplicat alte două metode de datare, ajungând la aceleași concluzii. Istoric, se considera că primii oameni s-au răspândit în America de Nord la sfârșitul ultimei ere glaciare, pe baza celor mai vechi unelte cunoscute, care aparțin tehnologiei Clovis și datează de aproximativ 13.000 de ani. Aceste unelte au fost descoperite în aceeași zonă a New Mexico. Această teorie a fost susținută de retragerea ghețarilor care a deschis un coridor în Strâmtoarea Bering, permițând astfel migrarea oamenilor.

Totuși, descoperirea amprentelor din White Sands, multe dintre ele făcute de copii, a provocat o schimbare de paradigmă. Aceste urme sugerează că oamenii erau deja prezenți în această zonă acum aproximativ 23.000 de ani, trăind pe un sol umed și nisipos, probabil în apropierea unui lac. Urmele au fost acoperite de sedimente care, în timp, s-au întărit, iar eroziunea ulterioară le-a scos din nou la suprafață.

Pentru a verifica datarea acestor amprente, cercetătorii au colectat semințe antice din diferite straturi de sedimente care s-au format pe malurile aceluiași lac. Măsurând carbonul din aceste plante, ei au determinat că au crescut cu mii de ani înainte de sfârșitul ultimei glaciațiuni, între 22.800 și 21.130 de ani în urmă. Această metodă de datare, bazată pe analiza semințelor de plantă acvatică Ruppia cirrhosa, a fost contestată de unii arheologi care au subliniat că datarea cu radiocarbon pentru aceste plante nu era fiabilă. Acest lucru se datorează faptului că Ruppia cirrhosa obține carbon din apă, ceea ce poate afecta rezultatele analizei.

Cercetătorii au decis să utilizeze o metodă alternativă, numită luminescență stimulată optic (OSL), care permite estimarea timpului scurs de la ultima expunere a granulelor de cuarț sau feldspat la căldură intensă sau la lumina soarelui. În cadrul acestui nou studiu, au constatat că straturile ce conțin amprentele aveau o vechime de cel puțin 21.500 de ani. De asemenea, echipa a izolat și datat cu radiocarbon trei probe de sol, fiecare conținând polen de conifere din aceleași straturi ca și semințele de Ruppia. Aceste probe au oferit date corecte, demonstrând că plantele își obțineau carbonul din atmosferă, nu din apă.

Astfel, concluziile recente au stabilit că oamenii erau deja prezenți în America de Nord cu cel puțin 21.500 de ani în urmă, posibil chiar și cu 23.000 de ani în urmă. Aceste descoperiri nu doar că schimbă înțelegerea noastră asupra prezenței umane în America de Nord, ci și sugerează o adaptare timpurie la condițiile de mediu, chiar în timpul ultimei ere glaciare.

Această cercetare ilustrează cum metodele științifice evoluează constant, permițând o reevaluare a datelor istorice și o mai bună înțelegere a societăților antice. Astfel, amprentele descoperite în White Sands deschid ușa către noi ipoteze privind migrarea și viața primilor locuitori ai Americii.