Succesul Extremiștilor din Germania Riscă să Se Propage și în România: Situații Similare între Cele Două Țări

Rezultatele recente ale alegerilor regionale din Turingia și Saxonia, unde partidul extremist Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut un succes semnificativ, ar putea indica o înclinare periculoasă a Europei Centrale către populismul extremist. Această tendință riscă să se răspândească și în România, având în vedere similitudinile politice și sociale dintre cele două țări.

AfD, un partid cunoscut pentru pozițiile sale anti-imigrație, anti-europene și pro-Putin, își dorește reformarea NATO în funcție de interesele naționale ale Germaniei și chiar a sugerat posibilitatea organizării unui referendum pentru ieșirea Germaniei din Uniunea Europeană, după modelul Brexit. În plus, AfD neagă schimbările climatice provocate de activitatea umană și promovează valori tradiționale, respingând căsătoriile între persoane de același sex.

În România, partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are un program similar cu cel al AfD, iar succesul formațiunii germane ar putea fi văzut ca un model pozitiv pentru naționaliștii români. AUR este cotat cu 14% înaintea alegerilor parlamentare din decembrie, iar partidul Dianei Șoșoacă (SOS) cu 5%. Deși aceste procente sunt încă departe de a reprezenta majoritatea, sondajele arată că o parte semnificativă a populației române ar susține un partid naționalist, inclusiv unul care ar propune măsuri anti-europene.

Situația din România este agravată de o nemulțumire tot mai mare față de partidele politice tradiționale, care nu par să aibă soluții viabile pentru viitorul țării. Într-un context de apatie politică, o mișcare naționalist-populistă ar putea câștiga teren, mai ales dacă ar avea lideri credibili, similar cu ascensiunea lui Viktor Orban în Ungaria sau a Partidului Lege și Justiție în Polonia.

Pe plan european, tendințele de dreapta extremă nu se limitează la Germania și România. Ungaria lui Viktor Orban, Austria, Slovacia și chiar Cehia par să se îndrepte către o politică comună pro-Putin, anti-imigrație și suveranistă, ceea ce ar putea duce la o divizare periculoasă în cadrul Uniunii Europene.

În timp ce politicieni precum Viktor Orban încearcă să construiască un bloc de state europene care să militeze pentru pace în Ucraina și să încetinească sprijinul militar pentru această țară, această retorică câștigă teren și în Germania, unde AfD a folosit-o în campania sa electorală. În România, există riscul ca partide tradiționale precum PSD să cedeze în fața extremismului, deși momentan un vot anti-UE nu pare posibil. Totuși, alunecarea către un astfel de scenariu poate avea loc treptat, pe măsură ce influențele externe și nemulțumirile interne se adâncesc.