Acasă
politică
advertoriale
actualitate
administrație publică
monden
business
economie
cultură
sport
sci-Tech
evenimente
Nu a fost introdusa o sursa
Otilia Zamfir
441
În perspectiva alegerilor prezidențiale și parlamentare din România, partidele politice se bucură de o majorare semnificativă a subvențiilor primite de la stat, un fenomen ce a generat o mulțime de reacții și critici. Ultima rectificare bugetară a adus la Autoritatea Electorală Permanentă o suplimentare de 73 de milioane de lei, ceea ce a crescut bugetul total al subvențiilor de la 314 milioane de lei la 387 milioane de lei. Acest salt financiar are loc într-un context în care subvențiile pentru partide se aflau deja la un nivel record.
Până în luna octombrie, sumele primite de partidele politice au fost considerabile. Partidul Social Democrat a înregistrat cele mai mari câștiguri, primind 103 milioane de lei, urmat de Partidul Național Liberal cu 85 milioane de lei. Uniunea Salvați România a acumulat 46 milioane de lei, în timp ce Alianța pentru Unirea Românilor a beneficiat de 23 milioane de lei. Pro România, pe de altă parte, nu mai primește subvenții în urma alegerilor din iunie, iar Forța Dreptei a încasat 275.538 lei.
Această creștere semnificativă a subvențiilor nu a trecut neobservată, generând critici din partea mai multor organizații, cum ar fi Expert Forum. Aceste organizații au condamnat majorarea substanțială a subvențiilor, afirmând că aceasta a fost adoptată de Guvern fără o consultare publică adecvată. Criticile vizează în special lipsa de transparență și modul în care sumele suplimentare vor influența competiția electorală. Organizațiile au subliniat că „creșterea subvențiilor trebuie văzută ca un factor care adâncește discrepanțele între competitor”, evidențiind preocupările legate de corectitudinea procesului electoral și de integritatea dezbaterii publice.
De asemenea, se face referire la faptul că „finanțarea politică pentru câteva partide se suportă aproape exclusiv de la stat”, sugerând că această dependență de fondurile publice afectează motivarea partidelor de a-și asigura sprijinul real al alegătorilor. Această dinamică ridică întrebări cu privire la viitorul democrației în România, subliniind că subvențiile din ce în ce mai mari pot avea un efect pervers, consolidând un sistem în care anumite partide domină scena politică.
Comparativ cu anii anteriori, sumele primite de partide în 2024 sunt fără precedent. Anul trecut, partidele au primit 256,6 milioane de lei, iar în 2020 suma a fost de 253,5 milioane de lei. De asemenea, în 2019 s-au înregistrat 252,6 milioane de lei, iar în anii anteriori s-au observat scăderi, cum ar fi în 2021, cu 234,5 milioane de lei, și în 2023, cu 227,4 milioane de lei. Aceste cifre sugerează o tendință de creștere a subvențiilor, iar faptul că PSD a câștigat până acum cu 14,9 milioane de lei mai mult față de anul trecut, iar PNL cu 10,1 milioane de lei, ridică întrebări cu privire la impactul acestor sume asupra alegerilor viitoare.
Subvențiile sunt acordate partidelor pe baza performanței lor în alegeri, fiind alocate lunar de către Autoritatea Electorală Permanentă. Legea stipulează, de asemenea, modul în care formațiunile politice pot utiliza aceste fonduri, iar verificarea utilizării lor se face de către AEP și Curtea de Conturi. Această structură de finanțare și modul în care banii sunt distribuiți rămân subiecte de discuție aprinsă, mai ales în contextul campaniei electorale care a început oficial pe 25 octombrie, când primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pentru 24 noiembrie. În acest cadru, este de așteptat ca discuțiile legate de finanțarea partidelor să devină din ce în ce mai intense, având în vedere că al doilea tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 8 decembrie, iar alegerile parlamentare sunt planificate pentru 1 decembrie.